MAI DA DOI BANI PE LUME

MAI DA DOI BANI PE LUME

Ca prăvălia grecului zgârcit
De-abia mai luminată de-o făclie
Aşa ţi-e viaţa-şi caută-un sfârşit…                                                                                                                                                                                                                                                                                  Pe care moartea totuşi să nu-l ştie

Din când în când mai faci un inventar
Ce este, ce nu este, unde-s toate
Cât ai vândut pe vis şi pe-n zadar
Cum tot ce se putea nu se mai poate

Dacă priveşti prin acte-i prea târziu
Dar de te uiţi în inimă-i devreme
Pe rafturi creşte praful fără frâu
Tavanu-şi crapă bolta şi se teme

Chiar zahăru-i amar cât îl mai ai
Iar sarea-i piatră acră, zgrunţuroasă
Mătasea-i de urzică şi de scai
Prefă-te că nu simţi şi că nu-ţi pasă

Creşte fitilu-n lampa cu petrol
Împinge-ţi chiar taraba mai în faţă
Nimic nu-i prăbuşit, nimic nu-i gol
Mai dă doi bani pe lume şi pe viaţă!

~sprelumina~

(dutu)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s