10 semne că biserica ta este preocupată de sine

10 semne că biserica ta este preocupată de sine


Biserica este locul în care oamenii merg pentru a se afla în prezenţa lui Dumnezeu şi pentru a se bucura de întâlnirea cu ceilalţi credincioşi. Problemele membrilor sunt o preocupare permanentă a bisericii, iar prietenia dintre membri este un semn al unei biserici sănătoase.

Însă Thom Rainer, preşedintele asociaţiei baptiste Life Way Christian Resources, avertizează că o preocupare prea mare pentru membri şi nevoile propriei biserici este periculoasă.

Într-un articol publicat de site-ul Christian Post, Rainer întocmeşte o listă cu 10 semne ale unei biserici închise, care se orientează puţin sau deloc spre membri comunităţii locale. În timp ce orice biserică poate manifesta 1 sau 2 dintre aceste semne, Rainer afirmă că manifestarea a 4 sau mai multe semne, într-o perioadă îndelungată de timp, reprezintă un argument puternic că acea biserică este prea preocupată de sine.

Cele 10 semne identificate de Thom Rainer sunt:

 

Disputele privitoare la închinare. Aceasta se întâmplă atunci când are loc o modificare în desfăşurarea serviciilor divine. În consecinţă, aceste discuţii duc la mânie şi cereri insistente pentru revenirea la vechile obiceiuri.

Întâlniri prea lungi. Slujbaşii bisericii petrec un timp prea lung în diferite întâlniri administrative, astfel încât se pierd din vedere punctele principale ale întâlnirilor.

Atenţia îndreptată spre clădirea bisericii, tradusă prin a face o prioritate din bunurile, încăperile sau alte părţi ce ţin de exteriorul clădirii.

Programele desfăşurate cu alt scop decât cel misionar. Fie că este pregătit, fie că nu, fiecare biserică are un program. Problema identificată în cazul bisericilor preocupate de sine apare atunci când programul nu are un scop evanghelistic.

Un buget care este folosit pentru nevoile interne. Aceasta se întâmplă atunci când bugetul este folosit pentru creşterea confortului membrilor bisericii, în loc să fie folosit pentru nevoile comunităţii.

Adresarea de cereri exagerate preotului sau pastorului. Unii membri ai bisericii se folosesc de statutul pe care îl au (de membru activ, de sponsor etc) pentru a solicita vizite regulate din partea preotului sau pastorului bisericii sau ajutor în cele mai mici lucruri, ocupând astfel timp preţios care ar putea fi folosit în dreptul celor care au cu adevărat nevoie de consiliere şi ajutor.

O atitudine permanentă de îndreptăţire. Aceasta vine în completarea punctului 6, dar se referă la toate atitudinile enoriaşilor, văzuţi ca indivizi care vin la biserică mai mult pentru a consuma şi mai puţin pentru a oferi.

Mai multă preocupare pentru schimbare şi mai puţină pentru evanghelie. Acestea sunt bisericile în care pasiunea pentru un anume subiect este mai mare decât pasiunea pentru împărtăşirea cuvântului lui Dumnezeu.

Mânie şi ostilitate. Membrii manifestă răceală unii faţă de alţii şi faţă de musafiri, sunt permanent ostili şi nemulţumiţi.

Apatie misionară. Foarte puţini dintre membri vorbesc regulat despre credinţa lor, iar cei mai mulţi sunt mai preocupaţi de propriile nevoi decât de nevoile comunităţii în care trăiesc.

 

Sursa:    http://semneletimpului.ro/religie/biserica/10-semne-ca-biserica-ta-este-preocupata-de-sine.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s