DESPRE CASATORIE (1)

DESPRE CASATORIE (1)

Curăţia inimii şi a vieţii

Dumnezeu v-a dat un corp căruia să-i purtaţi de grijă şi pe care să-l păstraţi în cea mai bună stare pentru serviciul şi slava Sa. Trupurile voastre nu vă aparţin. „Nu ştiţi că trupul vostru este templul Duhului Sfânt?” „Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfânt, şi aşa sunteţi voi.”1

În acest veac stricat, când vrăjmaşul nostru, diavolul, ca un leu care răcneşte, aleargă încoace şi încolo ca să vadă pe cine poate să înghită, mă simt obligată să-mi ridic glasul şi să avertizez: „Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu cădeţi în ispită”. Sunt mulţi care posedă talente strălucite, pe care le predau cu răutate în slujba lui Satana. Ce avertizare aş putea rosti unui popor care susţine că a ieşit din lume şi că s-a lăsat de faptele întunericului? Unui popor pe care Dumnezeu l-a făcut depozitar al Legii Sale, dar care, ca şi smochinul neroditor, îşi flutură ramurile aparent înflorite chiar prin faţa Celui Atotputernic, dar nu aduce roadă spre slava lui Dumnezeu? Mulţi dintre ei nutresc gânduri necurate, închipuiri nesfinte, dorinţe nesfinţite şi patimi josnice. Dumnezeu urăşte roada adusă de un astfel de pom. Îngerii cei curaţi şi sfinţi privesc cu dezgust purtarea acestora, în timp ce Satana tresaltă. O, dacă şi-ar da seama bărbaţii şi femeile ce obţin prin călcarea Legii lui Dumnezeu! În orice, în toate împrejurările, călcarea Legii este o dezonoare la adresa lui Dumnezeu şi un blestem pentru om. Noi trebuie să o considerăm astfel, chiar dacă poartă o mască atrăgătoare şi indiferent de cine ar fi comisă.2

Cel cu inima curată Îl va vedea pe Dumnezeu. Orice gând necurat întinează sufletul, slăbeşte simţul moral şi tinde să şteargă impresiile Duhului Sfânt. Întunecă viziunea spirituală, astfel ca oamenii să nu poată privi la Dumnezeu. Domnul poate şi vrea să-l ierte pe păcătosul care se pocăieşte; însă, deşi este iertat, sufletul este tulburat. Orice necurăţie în vorbire sau gânduri trebuie să fie evitată de cel care doreşte să aibă un discernământ clar al adevărului spiritual3. Unii vor recunoaşte răul produs de îngăduinţele păcătoase, însă, cu toate acestea, se vor scuza, spunând că nu îşi pot ţine în frâu patimile. Acesta este un lucru îngrozitor pentru o persoană care poartă Numele lui Hristos. „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege.” (2 Timotei 2,19). De ce această slăbiciune? Pentru că înclinaţiile animalice au fost întărite prin exersare până când au câştigat supremaţia asupra puterilor mai înalte. Bărbaţii şi femeile duc lipsă de principii. Ei mor din punct de vedere spiritual, pentru că şi-au răsfăţat atât de mult timp patimile naturale, încât puterea lor de stăpânire de sine pare că s-a dus. Patimile josnice au preluat frâiele şi ceea ce ar trebui să stăpânească cu putere devine rob patimii josnice. Sufletul este ţinut în cea mai josnică robie. Senzualitatea a înăbuşit dorinţa după sfinţire şi a veştejit prosperitatea spirituală.4

Nu întinaţi templul lui Dumnezeu
Preocuparea specială a lui Satana în aceste timpuri din urmă este aceea de a lua în stăpânire mintea tinerilor, de a mânji gândurile şi de a stârni patimile; căci el ştie că, făcând astfel, poate conduce spre fapte necurate şi astfel toate facultăţile nobile ale minţii sunt înjosite, iar el le poate ţine sub control spre a-şi atinge scopul.5

Sufletul meu plânge pentru tinerii care îşi formează caractere în acest veac decăzut. Tremur şi pentru părinţii lor; căci mi-a fost arătat că, în general, ei nu-şi înţeleg obligaţiile de a-i învăţa pe copii calea pe care trebuie să o urmeze. Se au în vedere doar obiceiurile şi moda, iar copiii învaţă curând să se lase în voia acestora şi să se strice, în timp ce propriii lor părinţi sunt ca şi amorţiţi şi adormiţi şi nu simt primejdia. Însă foarte puţini dintre tineri nu sunt prinşi de mreaja obiceiurilor stricate. Ei se scuză că nu pot face prea mult lucru fizic de teamă să nu se istovească. Iar părinţii poartă poveri pe care copiii lor ar trebui să le ducă.
Lucrul peste măsură nu este bun, însă urmările leneviei sunt şi mai de temut. Trândăvia duce la îngăduirea unor obiceiuri păcătoase. Hărnicia nu istoveşte şi nu epuizează nici a cincea parte cât o face obiceiul cel periculos al masturbării. Dacă munca simplă, obişnuită, îi epuizează pe copiii voştri, fiţi siguri, părinţi, că există ceva, în afară de muncă, care le vlăguieşte organismul, producându-le o slăbiciune continuă. Puneţi la muncă fizică pe copiii voştri, căci aceasta va antrena la lucru nervii şi muşchii. Oboseala care însoţeşte o astfel de muncă le va micşora înclinaţia de a-şi îngădui obiceiuri vicioase.6

Evitaţi să citiţi şi să vedeţi lucruri care vă vor sugera gânduri necurate. Cultivaţi puterile morale şi intelectuale.7

Dumnezeu cere să vă ia în stăpânire nu numai gândurile, ci şi patimile şi sentimentele. Mântuirea voastră depinde de felul cum vă stăpâniţi în aceste lucruri. Patima şi sentimentul sunt agenţi puternici. Dacă sunt folosiţi în mod greşit, dacă sunt puşi în funcţiune datorită unor motive greşite, dacă sunt la locul lor, ei sunt puternici pentru a vă ruina şi a vă lăsa ca o epavă nenorocită, fără Dumnezeu şi fără nădejde.
Dacă vă îngăduiţi închipuiri deşarte, îngăduind minţii voastre să zăbovească asupra unor subiecte necurate, voi sunteţi, într-o anumită măsură, tot atât de vinovaţi înaintea lui Dumnezeu ca şi când gândurile ar fi fost puse în practică. Fapta a fost împiedicată doar de lipsa ocaziei. Visarea din timpul zilei şi a nopţii şi construirea de castele sunt obiceiuri rele şi extrem de periculoase. O dată formate, este aproape imposibil a se lăsa de astfel de obiceiuri şi a îndrepta gândurile spre subiecte curate, înalte şi sfinte. Va trebui să deveniţi santinele credincioase asupra ochilor, urechilor şi tuturor simţurilor voastre, dacă doriţi să vă ţineţi în stăpânire mintea şi să împiedicaţi unele gânduri deşarte şi stricate să vă întineze sufletul. Numai puterea harului poate îndeplini această lucrare atât de necesară.8

Studiul excesiv, prin creşterea debitului de sânge către creier, duce la o excitabilitate bolnavă şi slăbeşte puterea de stăpânire de sine şi prea adesea face drum liber impulsurilor şi capriciilor. În acest fel, se deschide uşa pentru necurăţie. Folosirea greşită sau nefolosirea puterilor fizice este responsabilă în mare măsură pentru valul de stricăciune care cuprinde toată lumea. „Mândria, belşugul de pâine şi lenevia peste măsură” sunt duşmani tot atât de temut pentru progresul omenirii din această generaţie, ca şi atunci când au dus la nimicirea Sodomei.9

Îngăduirea patimilor josnice îi va conduce pe foarte mulţi să-şi închidă ochii faţă de lumină, pentru că ei se tem că vor vedea păcatele pe care nu vor să le părăsească. Toţi pot vedea dacă vor. Dacă ei aleg mai degrabă întunericul decât lumina, nelegiuirea lor nu va fi socotită mai mică.10

Moartea mai degrabă decât dezonoarea sau călcarea Legii lui Dumnezeu ar trebui să fie motto-ul fiecărui creştin. Ca popor care susţine că este reformator, care deţine comoara celor mai curate şi mai înălţătoare adevăruri ale Cuvântului lui Dumnezeu, noi trebuie să ridicăm standardul mai sus decât este în prezent. Biserica trebuie să se ocupe cu promptitudine de păcat şi de păcătoşi, pentru ca ceilalţi să nu fie contaminaţi. Adevărul şi curăţia necesită ca noi să facem o lucrare mai categorică pentru a curăţi tabăra de Acani. Fie ca cei din poziţii de răspundere să nu îngăduie păcatul la nici un frate. Să i se arate că ori se lasă de păcate, ori se desparte de biserică.11

Tinerii pot avea principii atât de hotărâte, încât cele mai puternice ispite ale lui Satana să nu-i poată îndepărta de credinţa lor. Samuel a fost un copil înconjurat de cele mai stricate influenţe. El a văzut şi a auzit lucruri care i-au întristat sufletul. Fiii lui Eli, care oficiau slujba cea sfântă, erau stăpâniţi de Satana. Aceşti oameni stricau întreaga atmosferă care-i împresura. Bărbaţi şi femei erau zi de zi fascinaţi de păcate şi nelegiuiri şi, cu toate acestea, Samuel a rămas nepătat. Veşmântul caracterului său a fost fără pată. El nu a luat parte şi nici nu şi-a găsit cea mai mică plăcere în păcatele care au umplut Israelul de veşti înfricoşătoare. Samuel Îl iubea pe Dumnezeu; el şi-a păstrat sufletul într-o legătură atât de strânsă cu cerul, încât un înger a fost trimis ca să vorbească cu el în legătură cu păcatele fiilor lui Eli, care aveau o influenţă stricăcioasă asupra lui Israel.12

Urmările stricăciunii morale
Unii din cei cu mari pretenţii în privinţa credinţei lor nu înţeleg păcatul masturbării şi urmările sigure ale acestuia. Obiceiul înrădăcinat de prea mult timp le-a orbit înţelegerea. Ei nu-şi dau seama de păcătoşia extrem de mare a acestui păcat înjositor, care le vlăguieşte organismul şi distruge puterea nervoasă a creierului lor. Principiul moral este foarte slab atunci când are de-a face cu obiceiul înrădăcinat. Soliile solemne ale cerului nu pot impresiona cu forţa inima care nu este fortificată împotriva acestui viciu degradant. Nervii sensibili ai creierului şi-au pierdut tonusul lor sănătos prin excitare nesănătoasă pentru satisfacerea dorinţei nenaturale după îngăduinţe senzuale.13

Stricăciunea morală a produs cele mai mari rele care au dus la degradarea neamului omenesc. Ea este practicată în măsură alarmantă şi duce la boli dincolo de orice descriere cu putinţă.
Părinţii, în general, nu-i bănuiesc pe copiii lor că ar înţelege ceva cu privire la acest viciu. În foarte multe cazuri, părinţii sunt cei care păcătuiesc. Ei au abuzat de privilegiile lor maritale şi, prin îngăduinţă, şi-au întărit patimile animalice. Iar pe măsură ce acestea s-au întărit, facultăţile morale şi intelectuale au slăbit. Spiritualul a fost înfrânt de animalic. Copiii se nasc cu înclinaţii animalice puternic dezvoltate, propria amprentă a caracterului părinţilor fiindu-le transmisă lor. Copiii născuţi din aceşti părinţi vor prelua aproape întotdeauna în mod natural obiceiurile dezgustătoare ale viciului secret. Păcatele părinţilor vor trece asupra copiilor pentru că părinţii le-au dat acestora amprenta propriilor lor înclinaţii păcătoase.
Cei care se dedau cu totul acestui viciu distrugător atât al sufletului, cât şi al trupului, rareori îşi pot găsi odihna până ce nu împărtăşesc şi celor cu care se întovărăşesc acest păcat secret. Se stârneşte de îndată curiozitatea, iar cunoştinţa despre acest viciu trece de la tânăr la tânăr, de la copil la copil, până ce de-abia dacă găseşti vreunul care să fie necunoscător al practicării acestui păcat degradant.14

Practicarea obiceiurilor secrete distruge cu siguranţă forţele vitale ale organismului. Orice acţiune vitală nenecesară va fi urmată de depresie pe măsură. Printre tineri, capitalul vital, creierul, este atât de mult epuizat de la o vârstă fragedă, încât se ajunge la deficienţe şi o mare epuizare, care expun organismul la boli de tot felul.
Dacă obiceiul este practicat de la vârsta de cincisprezece ani în sus, natura va protesta împotriva abuzului pe care l-a suferit şi va continua să sufere, iar ei va trebui să plătească pedeapsa pentru călcarea legilor ei, în special la vârsta de la treizeci la patruzeci şi cinci de ani, prin diferite dureri în organism şi diverse boli, cum ar fi afecţiuni ale ficatului şi plămânilor, nevralgii, reumatism, boli ale coloanei vertebrale, ale rinichilor şi tumori canceroase. Unele părţi ale maşinăriei fine a naturii ies din funcţiune, lăsând o sarcină mai greu de îndeplinit pentru părţile care rămân, ceea ce perturbă rânduiala desăvârşită a naturii; iar uneori, are loc chiar o prăbuşire a organismului, urmarea fiind moartea.
A lua viaţa cuiva dintr-o dată nu constituie un păcat mai mare în ochii Cerului decât acela de a o distruge încet, dar sigur. Persoanele care îşi fac ele însele rău, distrugându-se, vor suferi pedeapsa aici şi, dacă nu se pocăiesc pe deplin, nu vor fi primiţi la sfârşit în ceruri, tot aşa cum nu vor fi primiţi nici cei care curmă viaţa dintr-o dată. Voia lui Dumnezeu stabileşte legătura dintre cauză şi efectele ei.
Nu socotim că toţi tinerii care sunt slabi sunt vinovaţi de aceste obiceiuri rele. Există şi dintre aceia care au o inimă curată, sunt oneşti, dar suferă din alte cauze pe care ei nu le pot controla.
Viciul secret este distrugătorul celor mai bune hotărâri, al celor mai serioase străduinţe şi al puterii voinţei în vederea formării unui caracter bun. Toţi cei care au simţământul adevărat a ceea ce înseamnă să fii creştin, ştiu că urmaşii lui Hristos au obligaţia, ca ucenici ai Săi, să-şi aducă toate pasiunile, puterile lor fizice şi facultăţile mintale în desăvârşită supunere faţă de voinţa Sa. Cei care sunt stăpâniţi de patimile lor nu pot fi urmaşi ai lui Hristos. Ei sunt mult prea devotaţi slujirii stăpânului lor, cel de la care provin toate relele, ca să poată renunţa la obiceiurile lor stricate şi să aleagă să-L slujească pe Hristos.15

Când tinerii adoptă obiceiuri josnice la o vârstă fragedă, ei nu vor mai dobândi niciodată forţa de a-şi dezvolta pe deplin şi în mod corect caracterul fizic, intelectual şi moral.16

Singura speranţă pentru cei ce practică obiceiuri stricate este să se lase pentru totdeauna de ele, dacă pun într-adevăr vreun preţ pe sănătate în această viaţă şi pe mântuirea pentru viaţa care va urma. Când aceste obiceiuri au fost îngăduite mai mult timp, se cere un efort hotărât pentru a rezista ispitei şi a refuza îngăduinţa stricată.17

Unica siguranţă pentru copiii noştri împotriva oricăror practici vicioase este aceea de a căuta să fie primiţi în turma lui Hristos şi de a fi luaţi în grijă de Păstorul cel bun şi credincios. El îi va scăpa de orice rău, îi va feri de orice primejdie, dacă vor asculta de glasul Său. El spune : „Oile Mele aud glasul Meu … şi Mă urmează”. În Hristos, ei vor găsi păşune, vor dobândi tărie şi speranţă şi nu vor fi tulburaţi de dorinţe neastâmpărate după lucruri care să distragă mintea şi să satisfacă inima. Ei au găsit mărgăritarul de mare preţ şi au pace. Plăcerile lor sunt curate, liniştite, înalte, cereşti. Ele nu lasă în urmă gânduri amare şi nici remuşcări. Astfel de plăceri nu dăunează sănătăţii şi nu produc deprimare, ci sunt sănătoase.      Sursa =Daniel Notar
VA URMA…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s