DESPRE CASATORIE (2)

DESPRE CASATORIE (2)

Alegerea soţului sau a soţiei

Căsătoria este un lucru care îţi va influenţa şi afecta, atât această viaţă, cât şi cea care va veni. Un creştin sincer nu va înainta planurile sale în această direcţie fără a avea certitudinea aprobării lui Dumnezeu. Alegerea nu trebuie să o facă el, ci să simtă că Dumnezeu trebuie să aleagă pentru el. Noi nu trebuie să ne fim pe plac nouă înşine, căci nici Domnul Hristos nu a căutat să-Şi placă Lui Însuşi. Nu vreau să se înţeleagă prin aceasta că cineva trebuie să se căsătorească cu o persoană pe care nu o iubeşte. Acest lucru ar fi păcat. Însă nu trebuie să îngăduim pasiunii şi firii pământeşti să ne conducă spre ruină. Dumnezeu ne cere toată inima, cele mai alese sentimente.
Cei care se gândesc la căsătorie ar trebui să aibă în vedere caracterul şi influenţa căminului pe care îl întemeiază. O dată ce devin părinţi, li se încredinţează o răspundere sacră. De ei depinde într-o mare măsură bunăstarea copiilor lor în această lume şi fericirea lor în cea viitoare. În mare parte, ei determină atât caracterul fizic, cât şi cel moral, pe care îl primesc cei mici. Iar de caracterul căminului depinde starea societăţii; ponderea influenţei fiecărei familii poate fi reprezentată pe o scală, fie în partea superioară, fie în cea inferioară.
Tinerii creştini trebuie să fie foarte atenţi în formarea prieteniilor şi alegerea tovărăşiilor. Băgaţi de seamă ca nu cumva ceea ce acum socotiţi că este aur curat, să nu fie metal obişnuit. Tovărăşiile cu lumea tind să aşeze obstacole în calea slujirii voastre pentru Dumnezeu şi multe suflete sunt ruinate prin legături nefericite, de afaceri sau matrimoniale, cu cei care nu pot fi înălţaţi sau înnobilaţi niciodată.
Cântăriţi fiecare sentiment şi urmăriţi evoluţia fiecărei trăsături de caracter a celui de care doriţi să vă legaţi destinul vieţii. Pasul pe care eşti pe cale să-l faci este unul dintre cei mai importanţi în viaţa ta şi nu trebuie făcut cu grabă. Poate că iubeşti, dar nu iubi orbeşte.
Cercetează cu grijă să vezi dacă viaţa ta de căsătorie va fi fericită sau lipsită de armonie şi jalnică. Pune-ţi aceste întrebări : Această unire mă va conduce spre ceruri ? Mă face să-L iubesc mai mult pe Dumnezeu? Voi fi util în această viaţă? Dacă ai răspunsuri promiţătoare la aceste întrebări, atunci, în temere de Dumnezeu, păşeşte înainte.
Alegerea tovarăşului de viaţă trebuie făcută atât de bine, încât să asigure bunăstare fizică, mintală şi spirituală pentru părinţi şi copiii lor, încât şi unii şi alţii să fie o binecuvântare pentru semenii lor şi să-Şi onoreze Creatorul.
Calităţi ce trebuie avute în vedere la o viitoare soţie
Fie ca tânărul să caute în persoana care va sta alături de el pe cea care i se potriveşte în a purta împreună poverile vieţii, pe cea a cărei influenţă îl va înnobila şi cea care îl va face fericit prin dragostea ei.
„O soţie bună este un dar de la Domnul. Inima soţului ei se încrede pe deplin în ea… Ea îi face bine şi nu rău în toate zilele vieţii sale. Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă; ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând: ’Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate’. Cel care găseşte o astfel de soţie găseşte un lucru bun şi dobândeşte favoarea Domnului.”

Iată câteva lucruri care trebuie avute în vedere : cea cu care te vei căsători va aduce fericire în casa ta? Este ea o persoană chibzuită sau, dacă se va căsători, va folosi nu numai câştigul ei, ci şi pe al tău pentru a-şi satisface dorinţele, vanitatea de a arăta mai bine? Sunt principiile ei sănătoase în această privinţă? Are ea vreun sprijin acum?… Eu ştiu că bărbatul care este îndrăgostit nebuneşte şi are gânduri de căsătorie respinge acest fel de întrebări, considerându-le că nu au rost. Însă aceste lucruri trebuie luate serios în seamă, întrucât ele afectează viaţa viitoare.
În alegerea soţiei, studiază-i caracterul. Va fi ea răbdătoare şi sârguincioasă? Va înceta să-i pese de tatăl tău şi de mama ta chiar în momentul când aceştia au nevoie de sprijinul unui fiu puternic? Sau va încerca să te despartă de ei pentru a-şi aduce la îndeplinire propriile planuri, pentru plăcere proprie, părăsindu-i pe tata şi pe mama care, în loc să câştige o fiică iubitoare, vor pierde un fiu?

Calităţi ce trebuie avute în vedere la un viitor soţ
Înainte să accepte să se căsătorească, fiecare tânără ar trebui să se întrebe dacă cel de care doreşte să-şi lege viaţa este demn. Care a fost trecutul lui? Este viaţa lui curată? Este dragostea lui nobilă, înălţătoare, sau este doar o înflăcărare a pasiunii ? Are el acele trăsături de caracter care o vor face fericită? Va găsi ea adevărata pace şi bucurie în dragostea lui ? Îi va fi îngăduit să-şi păstreze propria-i personalitate sau va fi obligată să-şi supună judecata şi conştiinţa stăpânirii soţului ei ? Va putea ea să pună mai departe, pe primul loc cerinţele Mântuitorului? Trupul şi sufletul, gândurile şi ţintele vor putea fi păstrate în curăţie şi sfinţenie ? Aceste întrebări au o importanţă vitală pentru fiecare tânără care păşeşte în legământul căsătoriei.

Fie ca femeia care doreşte o unire fericită prin căsătorie, aducătoare de pace, care nu-şi doreşte suferinţă şi necazuri în viitor, să-şi pună următoarea întrebare, înainte de a oferi dragostea ei. Are iubitul meu o mamă? Dacă da, care este amprenta caracterului acesteia asupra lui? Îşi cunoaşte el obligaţiile faţă de ea? Este el atent faţă de dorinţele şi fericirea ei? Dacă el nu-şi respectă şi nu-şi cinsteşte mama, va dovedi oare respect şi iubire, bunătate şi atenţie faţă de mine, soţia lui? Când focul dintâi va trece, mă va mai iubi el? Va fi el răbdător când voi greşi, sau va critica, porunci şi se va purta ca un dictator? Adevărata iubire trece cu vederea greşelile; dragostea nu le va analiza.
Orice tânără trebuie să accepte ca tovarăş de viaţă numai pe acela care are trăsături curate de caracter, bărbăteşti, care este harnic, plin de aspiraţii şi cinstit, care Îl iubeşte şi se teme de Dumnezeu.
Fereşte-te de aceia care sunt lipsiţi de respect. Fereşte-te de acela care iubeşte lenevia; fereşte-te de acela care batjocoreşte lucrurile sfinte. Evită societatea aceluia care foloseşte un limbaj profan sau este dedat consumului de alcool, fie şi numai al unui pahar. Nu da ascultare propunerilor care vin din partea unui bărbat care nu îşi dă seama de răspunderea lui înaintea lui Dumnezeu. Adevărul curat, care sfinţeşte sufletul, îţi va da tăria de a renunţa la o companie plăcută, la o persoană despre care ştii că nu Îl iubeşte pe Dumnezeu, nu se teme de El şi nu cunoaşte nimic în legătură cu principiile adevăratei neprihăniri. Putem suporta întotdeauna neputinţele unui prieten şi ignoranţa lui, însă nu-i putem suporta niciodată viciile.
Iubirea este un dar preţios de la Isus

Dragostea este un dar preţios, pe care îl primim de la Isus. Dragostea curată şi sfântă nu este un sentiment, ci un principiu. Cei care acţionează în virtutea acesteia nu sunt nici nechibzuiţi, nici orbi.
Există totuşi atât de puţină dragoste adevărată, autentică, devotată, curată. Acest preţios articol este foarte rar. Pasiunea este socotită drept iubire.
Adevărata iubire este un principiu înalt şi sfânt, cu totul diferită în caracter de acea dragoste care este trezită prin impuls şi care se stinge deodată când este aspru pusă la încercare.

Iubirea este o plantă de origine divină, care trebuie îngrijită şi cultivată. Familiile în care se manifestă afecţiune, care rostesc cuvinte demne de încredere, iubitoare, vor fi fericite şi vor exercita o influenţă înălţătoare asupra tuturor acelora cu care vin în contact.
În timp ce dragostea adevărată Îl are în vedere pe Dumnezeu în toate planurile Sale şi este în armonie desăvârşită cu Duhul lui Dumnezeu, pasiunea este încăpăţânată la culme, nesăbuită, lipsită de raţiune, fără frâu şi face din obiectul alegerii sale un idol. Harul lui Dumnezeu este vizibil în întreaga comportare a aceluia care deţine adevărata iubire. Modestia, simplitatea, moralitatea şi spiritualitatea vor caracteriza fiecare pas făcut spre legământul căsătoriei. Cei care sunt astfel nu vor fi copleşiţi de societatea celuilalt, pierzând interesul pentru locaşul de rugăciune şi pentru serviciile religioase. Zelul lor pentru adevăr nu va înceta prin neglijarea ocaziilor şi privilegiilor pe care Dumnezeu le dă în mod binevoitor.

Acea dragoste care nu are altă temelie decât satisfacerea simţurilor va fi încăpăţânată, oarbă şi de nestăpânit. Cinstea, adevărul şi orice trăsătură nobilă a minţii, toate vor fi aduse sub stăpânirea pasiunilor. Persoana care este legată în lanţurile acestei pasiuni oarbe este prea adesea surdă la vocea raţiunii şi a conştiinţei; nici un argument sau rugăminte stăruitoare nu o poate determina să vadă nebunia acestui comportament.
Adevărata iubire nu este patimă nestăpânită, înfocată şi năvalnică. Dimpotrivă, ea este calmă şi profundă prin natura ei. Ea are în vedere mai mult decât aparenţele şi este atrasă doar de calităţi. Este înţeleaptă şi cu discernământ, iar devotamentul ei este real şi de durată.
Dragostea, desprinsă de tărâmul pasiunii şi al impulsului devine spiritualizată şi se dă pe faţă prin cuvinte şi fapte. Un creştin trebuie să aibă o sensibilitate şi iubire sfinţite, în care nu este loc pentru nerăbdare şi irascibilitate; trăsăturile aspre, necizelate, trebuie îndreptate prin harul lui Hristos.
Rugăciunea şi studiul Bibliei sunt necesare pentru a lua o decizie bună

Fiind instituită de Dumnezeu, căsătoria este o rânduială sfântă şi nu trebuie privită într-un spirit egoist. Aceia care au în vedere acest pas ar trebui să mediteze în mod solemn şi cu rugăciune la importanţa acesteia şi să caute sfatul divin pentru a şti dacă merg pe o cale în armonie cu voia lui Dumnezeu. Sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu în această privinţă trebuie avute în vedere cu multă atenţie. Cerul priveşte cu plăcere asupra acelei căsătorii încheiate pe baza dorinţei sincere de a se conforma sfaturilor date în Scriptură. Dacă este vreun subiect ce trebuie chibzuit cu calm şi judecat fără pasiune, atunci acela este subiectul căsătoriei. Dacă este nevoie vreodată de Biblie, ca sfătuitor, atunci acel moment este înainte de a face pasul prin care două persoane se leagă pentru toată viaţa. Totuşi, părerea predominantă este aceea că, în această problemă, sentimentele trebuie luate în seamă şi, în mult prea multe cazuri, sentimentalismul bolnăvicios preia cârma şi conduce spre ruină. Este punctul în care tinerii dovedesc inteligenţă în cea mai mică măsură; este subiectul asupra căruia ei refuză să gândească. Căsătoria pare să aibă o putere de vrajă asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu. Simţurile lor sunt ferecate, iar ei acţionează în secret, ca şi când cineva s-ar amesteca în planurile lor.
Mulţi plutesc în zone periculoase. Ei au nevoie de un pilot, dar privesc cu dispreţ ajutorul de care au atât de mare nevoie, crezând că sunt în stare să-şi cârmuiască propria barcă fără să-şi dea seama însă că aceasta este pe punctul de a se lovi de o stâncă ascunsă, ceea ce ar produce naufragiul, ruinarea credinţei şi a fericirii… Dacă nu vor fi cercetători sârguincioşi ai acelui Cuvânt [Biblia], ei vor face greşeli grave, care vor dăuna fericirii lor şi a altora, atât pentru viaţa de acum, cât şi pentru cea viitoare.

Dacă bărbaţii şi femeile obişnuiesc să se roage de două ori pe zi înainte de a întrezări căsătoria, ei ar trebui să se roage de patru ori pe zi atunci când anticipă acest pas. Căsătoria este ceva care vă va influenţa şi afecta atât viaţa de acum, cât şi viaţa viitoare…
Majoritatea căsătoriilor din timpul nostru şi felul în care decurg ele fac din acestea un semn al sfârşitului. Bărbaţi şi femei sunt atât de neînduplecaţi, de încăpăţânaţi, încât Dumnezeu este lăsat în afara acestei probleme. Religia este dată deoparte, ca şi când nu ar avea nici o însemnătate în această problemă atât de solemnă şi de importantă.

Sfatul părinţilor temători de Dumnezeu
Când există atâta suferinţă în urma căsătoriilor încheiate, de ce nu doresc tinerii să fie înţelepţi? De ce continuă ei să aibă simţământul că nu au nevoie de sfatul celor mai în vârstă şi cu experienţă? În afaceri, atât bărbaţii, cât şi femeile sunt foarte precauţi. Înainte de a se angaja într-o anumită activitate, ei se pregătesc pentru acea lucrare. Ei dedică timp, bani şi mult studiu atent subiectului respectiv, în aşa fel încât să nu dea greş în acea întreprindere.
Cu atât mai multă precauţie ar trebui dovedită atunci când se păşeşte în relaţia de căsătorie – o relaţie care afectează generaţiile viitoare şi viaţa viitoare. În loc de aceasta, subiectul este tratat în glumă, cu uşurinţă, din impuls şi pasiune, orbire şi lipsa acordării unei consideraţii atente şi calme. Singura explicaţie pentru acest lucru este că lui Satana îi place să vadă suferinţă şi ruină în lume şi el ţese această plasă pentru a încurca sufletele în ea. El se bucură să vadă aceste persoane nechibzuite, pierzând bucuria în această lume şi căminul din cea viitoare.
Trebuie oare copiii să ţină seama doar de propriile lor dorinţe şi înclinaţii şi să nu ţină seama de sfatul şi judecata părinţilor lor ? Unii par a nu ţine cont niciodată de dorinţele şi preferinţele părinţilor lor şi nici de judecata lor matură. Egoismul a ferecat uşile inimilor lor în ce priveşte afecţiunea filială. Mintea celor tineri trebuie trezite în această privinţă. Porunca a cincea este singura poruncă însoţită de o făgăduinţă, însă este tratată cu uşurinţă şi chiar ignorată în mod voit de cel îndrăgostit. Desconsiderarea dragostei mamei, dezonorarea purtării de grijă a tatălui sunt păcate care rămân înregistrate în dreptul multor tineri.
Una dintre cele mai mari greşeli legate de acest subiect este aceea de a nu tulbura sentimentele celor tineri şi fără experienţă, de a nu se amesteca nimeni în dragostea lor. Acesta este un subiect care trebuie examinat din toate punctele de vedere. Ajutorul oferit de experienţa celorlalţi şi o cumpănire cu calm şi atenţie a problemei de către ambele părţi constituie lucruri esenţiale. Subiectul acesta este tratat în general cu prea multă uşurinţă de marea majoritate a oamenilor. Tinerii mei prieteni, luaţi pe Dumnezeu şi părinţii voştri temători de El ca sfătuitori! Rugaţi-vă pentru aceasta.
Veţi întreba: „Ar trebui oare părinţii să aleagă un tovarăş de viaţă pentru fiul sau fiica lor, fără a ţine seama de părerile şi sentimentele acestuia sau acesteia?” Voi pune această întrebare aşa cum ar trebui să sune de fapt: „Ar trebui oare ca fiul sau fiica să-şi aleagă tovarăşul de viaţă fără a-şi consulta mai întâi părinţii, având în vedere că un asemenea pas va afecta fericirea părinţilor care îşi iubesc copiii? Şi trebuie oare ca fiul sau fiica să persiste pe propria cale, în ciuda sfaturilor şi rugăminţilor părinţilor săi? Răspund cu hotărâre: Nu, chiar dacă nu s-ar căsători niciodată. Porunca a cincea opreşte un astfel de comportament. „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău”. Aceasta este o poruncă însoţită de o făgăduinţă pe care Dumnezeu o va împlini cu siguranţă faţă de aceia care sunt ascultători. Părinţii înţelepţi nu vor alege niciodată tovarăşi de viaţă pentru copiii lor fără a le respecta dorinţele.
Taţii şi mamele trebuie să simtă că le revine datoria de a călăuzi sentimentele copiilor lor, astfel ca acestea să fie îndreptate asupra acelora care le-ar putea fi tovarăşi potriviţi. Aceasta trebuie simţită ca o datorie, îndeplinită prin învăţăturile pe care le dau, prin propriul lor exemplu, prin harul lui Dumnezeu, pentru a modela caracterul copiilor încă din cei mai fragezi ani ai lor, astfel ca ei să fie curaţi şi nobili şi să fie atraşi spre bine şi spre adevăr. Cei ce se aseamănă se atrag; cei ce se aseamănă se apreciază. Faceţi ca dragostea pentru adevăr, curăţie şi bunătate să fie încă de timpuriu sădită în suflet, iar tinerii vor căuta societatea acelora care au aceste caracteristici.

Avertizări pentru cei ce au în vedere căsătoria
Tinerii acţionează prea mult din impuls. Ei nu trebuie să se destăinuie prea uşor şi nici să fie captivaţi prea repede de înfăţişarea exterioară, atrăgătoare a iubitului. Curtenia, aşa cum se desfăşoară în acest veac, este un plan de înşelăciuni şi ipocrizie, în care este implicat mai mult vrăjmaşul decât Domnul. Bunul simţ natural este necesar aici mai mult decât în oricare alt lucru; însă adevărul este că nu prea există.
De închipuiri şi de sentimentalismul bolnăvicios ar trebui să te fereşti ca şi când ar fi lepră. Mulţi tineri şi tinere din aceste vremuri nu cunosc virtutea; de aceea este mare nevoie de precauţie. Aceia care au un caracter virtuos, deşi s-ar putea să nu aibă anumite calităţi care sunt de dorit, pot fi de o reală valoare morală.
Experienţa religioasă a tinerilor din acest veac al lumii este mult amestecată cu acest sentimentalism josnic. Sora mea, Dumnezeu cere să fii transformată. Înnobilează-ţi sentimentele, te implor. Consacră-ţi puterile mintale şi fizice în slujba Mântuitorului tău, care a plătit pentru tine. Sfinţeşte-ţi gândurile şi sentimentele astfel ca toate faptele tale să fie făcute în Domnul.

Satana nu-i scapă din ochi pe aceia care dedică o mare parte a nopţii curteniei. Dacă ar putea avea ochii deschişi, ei ar putea vedea un înger care notează cuvintele şi faptele lor. Legile sănătăţii şi ale bunei cuviinţe sunt încălcate. Ar fi mai potrivit ca anumite perioade ale curteniei dinainte de căsătorie să fie lăsate să se desfăşoare în timpul vieţii de căsătorie. Însă ceea ce se întâmplă în realitate este că momentul căsătoriei parcă pune capăt întregii dăruiri manifestate în timpul curteniei.
Satana ştie foarte bine cu ce elemente are de-a face şi îşi pune la lucru inteligenţa sa diabolică, inventând diferite planuri pentru a atrage sufletele în cursă, spre nimicirea lor. El urmăreşte îndeaproape fiecare pas făcut şi dă multe sugestii şi, adesea, acestea sunt ascultate mai degrabă decât Cuvântul lui Dumnezeu. Această plasă periculoasă, fin ţesută, este pregătită cu dibăcie pentru a prinde în mrejele sale pe cei tineri şi lesne crezători. Adesea, ea poate fi camuflată într-un veşmânt de lumină, atrăgător, însă aceia care ajung victimele sale atrag asupra lor multe suferinţe. Rezultatul: epave umane pretutindeni.
Comportament necorespunzător
A te juca cu inimile omeneşti constituie o nelegiuire care nu este lipsită de importanţă în ochii unui Dumnezeu sfânt. Totuşi, atât de mulţi se îndreaptă de preferinţă către tinerele femei, le câştigă afecţiunea, apoi îşi văd de treburile lor, uitând cuvintele rostite şi efectul avut asupra acestora. O altă persoană îi atrage, iar ei repetă aceleaşi cuvinte şi manifestă faţă de aceasta aceeaşi atitudine, aceleaşi atenţii.
Această atitudine se va da pe faţă şi în viaţa de căsătorie. Relaţia care se stabileşte prin căsătorie nu produce întotdeauna această schimbare – dintr-un caracter nestatornic într-unul hotărât, dintr-unul şovăitor într-unul neclintit şi statornic faţă de principii. Acestora nu le place monotonia, gândurile nesfinte dându-se pe faţă în acţiuni nesfinte. Cât de important este deci ca tineretul să-şi încingă coapsele minţii şi să vegheze asupra comportamentului lor, astfel ca Satana să nu-i poată înşela şi abate de pe cărarea neprihănirii.
Un tânăr care se bucură de compania unei tinere şi îi câştigă prietenia, fără ca acest lucru să fie cunoscut de părinţii ei, nu se poartă ca un creştin nobil atât faţă de ea, cât şi faţă de părinţii ei. Prin convorbiri şi întâlniri secrete, el poate câştiga influenţă asupra minţii ei, însă, procedând în acest fel, el nu dă dovadă de acea nobleţe şi integritate sufleteacă pe care o au copiii lui Dumnezeu. Pentru a-şi atinge scopurile, ei nu se poartă deschis, conform standardelor biblice şi se dovedesc necredincioşi faţă de aceia care îi iubesc şi încearcă să vegheze cu grijă asupra lor. Căsătoriile întemeiate în acest fel nu sunt în conformitate cu Cuvântul lui Dumnezeu. Acela care îndepărtează o tânără de la respectarea datoriilor ei, care o derutează în ce priveşte porunca clară şi precisă a lui Dumnezeu, de a-şi asculta şi cinsti părinţii, nu va fi credincios obligaţiilor pe care le va avea în viaţa de căsătorie.
„Să nu furi” a fost scris de Însuşi degetul lui Dumnezeu pe tablele de piatră şi totuşi, cât de mult se practică şi se scuză în ascuns furtul de sentimente! Se întreţine o curtenie înşelătoare, se continuă discuţiile în ascuns, până ce sentimentele aceleia care este lipsită de experienţă şi care nu ştie până unde pot ajunge lucrurile, sunt într-o anumită măsură îndepărtate de părinţii ei şi îndreptate spre acela care se dovedeşte, prin felul cum acţionează, că nu este demn de dragostea ei. Biblia condamnă necinstea în orice formă s-ar manifesta ea.

Creştinii care sunt oameni integri şi par sensibili la orice alt subiect, fac greşeli înspăimântătoare în acest punct. Ei dau dovadă aici de o voinţă atât de hotărâtă, de neclintit, pe care raţiunea nu o poate schimba. Devin atât de fascinaţi de sentimentele şi impulsurile omeneşti, încât nu mai au dorinţa de a cerceta Biblia şi de a veni în strânsă legătură cu Dumnezeu. Când este călcată una din poruncile Decalogului, paşii în jos sunt aproape siguri. O dată îndepărtate barierele decenţei feminine, cea mai mare destrăbălare nu pare păcătoasă. Oh, cât de teribile sunt consecinţele influenţei în rău a femeii în lumea de azi! Fiind prinşi în momeala „femeii străine”, unii sunt încarceraţi în nişte celule ca de închisoare, mulţi îşi iau propriile vieţi şi mulţi alţii scurtează vieţile altora. Cât de adevărate sunt cuvintele inspirate: „Picioarele ei te duc la moarte; paşii ei te duc în iad”.

Lumini de avertizare sunt aşezate pretutindeni, pe cărarea vieţii, pentru a-i preveni pe bărbaţi să nu se apropie de terenul periculos, interzis; însă mulţi, în ciuda acestora, aleg calea fatală, împotriva raţiunii, împotriva Legii lui Dumnezeu şi în ciuda pedepsei Sale.

Aceia care vor să-şi păstreze sănătatea fizică, un intelect viguros şi un moral sănătos trebuie să „fugă… de poftele tinereţii”. Aceia care depun eforturi stăruitoare şi hotărâte pentru a ţine sub control răutatea ce îşi ridică îndrăzneţ şi cu neruşinare capul în preajma lor sunt urâţi şi vorbiţi de rău de făcătorii de rele, însă ei vor fi onoraţi şi răsplătiţi de Dumnezeu. . Sursa =Daniel Notar
VA URMA…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s