ISUS SALVATORUL

blogul lui "DUTU"

blogul lui „DUTU”

ISUS SALVATORUL

Te-am iertat,fiindca Te-am iubit,
Viata ta imi apartine Mie
Cand tu ti-ai predat inima la Calvar,
Unde pentru voi a murit de buna voie
Al Meu Fiu al vostru Salvator !

Prin Iubirea Lui pentru omenire,
Sa lasat injunghiat,si-a dat Viata,
Prin moarte si inca moarte de cruce
Pentru fardelegile noastre si-al nostru pacat
Toate boalele si tot greul le-a luat
Prin a Lui Iubire,sus pe cruce la calvar !

Omule multumeste mereu,
Ca-ci la-ntrebarea lui Dumnezeu
Nu s-a gasit nimeni sa vrea
Nici in cer nici pe pamant
Ca sa salveze omenirea de tot pacatul greu,
Ca noi sa mergem din nou sus la Dumnezeu !

Nu te lasa invins de lene si mandrie,
Nu te lasa invins de puterea celui rau,
Ca-ci Satan in lasitatea lui,
Vrea sa te desparta de cer de Dumnezeu !

Pentru ce nu vrei sa fii cu cel ce te-a creat?
Pentru ce accepti mereu al tau pacat?
Intoarcete la Dumnezeu ca a Lui ai fost,
Preda-ti dar viata la Cruce la Cristos !
Amin !

~sprelumina~

(dutu)

Bine-ai venit Mesia, pe pământ!

Bine-ai venit Mesia, pe pământ!

Sub geana nopţii se zăreşte o sclipire,
În faţa ei şi stelele pălesc, …                                                                                                                                                                                                                                                                                              E semnul din vecii, Buna Vestire,
Că va veni la noi, din nemurire,
Un Prunc ales, din neam împărătesc.

El se va naşte într-o iesle-n umilinţă,
Îngonjurat de vite şi de fân,
S-a întrupat Divinitatea în fiinţă,
S-aducă lumii pace, biruinţă,
Un plan gândit de Marele Stăpân.

Se-oprea mulţimea consternată să admire,
Minunea ce-apăruse-atunci pe cer,
Chiar şi păstorii din câmpii, plini de uimire,
Lăsat-au turme şi urmând acea lucire,
Simţeau încărcătura de mister.

Au poposit în Betleemul din Iudeea,
Să ducă daruri Pruncului umil,
Aur, tămâie, smirnă, de aceea,
Când Îl văzură, s-a aprins scânteia
Iubirii sfinte, pentru-acel copil.

Atât de mic şi totuşi, e Fiu de Dumnezeu,
Mesia, Salvatorul profeţit,
A luat povara lumii, ca noi, şi tu şi eu,
Să ne-mpăcăm cu Tatăl. Prin Însuşi Fiul Său,
Avem uşa deschisă spre zenit.

O, Prunc venit din slavă! Se-apropie marea zi,
Ce o serbează lumea an de an,
De nu ai loc şi casă, la mine Tu să vii,
Din inimă fac iesle şi-o-mbrac cu daruri mii,
Include-mă Preasfinte-n al Tău plan.

Şi în amurgul zilei, privind spre Carul Mare,
Lui Dumnezeu “Osana!” eu Îi cânt,
Colinde să răsune, căci marea sărbătoare,
E semnul dintre veacuri, speranţă şi salvare,
“Bine-ai venit Mesia, pe pământ!”,.

~sprelumina~

(dutu)

S-A NASCUT MANTUITORUL!

blogul lui "DUTU"

blogul lui „DUTU”

S-A NASCUT MANTUITORUL!

  • astazi, in cetatea lui David, vi S-a nascut un Mantuitor, care este Hristos, Domnul. (Luc.2:11)

Vine vestea ca un fulg de nea,
Ca astazi s-a nascut Mesia !
S-a nascut Emanuel,                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               S-a nascut al nost Màntuitor !

S-a nascut prunc prea Sfànt,
S-a nascut Invatatorul,
S-a nascut al nostru Salvator,
S-a nascut cel fara de-nceput,
Si e viu cel fara sfàrsit !

El cu-atàta Dragoste si Iubire,
S-a dat la moarte pentru omenire,
A venit in lumea noastra,
Sa ne-nvete a Lui Cuvànt
Si cum sa traim frumos pe-acest pamànt.

El n-e chiama pe toti la màntuire,
Ca sa fim cu El acolo sus in vesnicie,
Veniti cu totii,Harul e indeajuns,
Si cerul intreg n-easteapta
Sa n-e predam in bratul lui Isus !

Nu respingeti a Lui chemare
Nu simtiti cu totii oare ?
Cum zorii s-e ivesc,
Si scriptura se-mplineste,
Si cum pamàntu-acesta,
Mergr tot mai jos,inspre abis ?

Veniti cu toti frati si surori,
Sa n-e unim in rugaciune,
Poarta cea strimta e deschisa,
Haidem sa fim cu totii acolo sus,
La a Lui venire sa zburam pe nori,
Sa fim in tara cea de sus,
In tara vesniciei !
Amin !

~sprelumina~

(dutu)

PREGATESTE-NE ISUSE

blogul lui "DUTU"

blogul lui „DUTU”

 

PREGATESTE-NE ISUSE

In fiecare zi si noapte
Ma gàndesc Doamne la Tine,
Cum va fii in ziua aceea
Cànd vei coborii pe nori in slava?

Dorim sa vina aceea dimineata,
Cànd Te vom vedea fata in fata
Sa n-e ridici cu Tine-n Slava
Unde vom fii cu Tine-n veci de veci!

Ajuta-ne Tu Doamne,
Si prin Duhul Sfànt ne-nvata
Sa facem numai fapte bune
Si sa stam mereu in rugaciune!

Nu n-e lasa sa ne-abatem
De la calea Ta cea dreapta
Mareste-ne credinta
Ca prin orisice-ncercari
Sa iesim mereu biruitori!

Ajuta-ne sa fim buni si blànzi
Sa se vada-n noi lumina
Sa stralucim in intuneric
Si sa crestem in iubire
Ce-o primim prin Duhul Sfànt!

Curateste-ne fiinta
Spalane-n al Tau Sànge
Ca sa stam cu toti la cina
Ca s-ajungem sus in Slava!

Uniti sa fim in toate,
Si in post si-n rugaciune
Sa fim darnici si milosi
Si sa dam din bunul nostru
Celor ce le-e sunt de folos.

Sfinteste-ne fiinta,pune-n noi vointa,
Sa citim cuvàntul sfànt
Pàna cànd avem harul
Sa traim pe-acest pamànt 1

Stiu ca asa iti place Tie,
Sa fim curati si Sfinti
S-avem haina nepatata,
Ca sa n-e duci la Tine-n Vesnicie !  Amin !

~sprelumina~

(dutu)

TRISTETA

blogul lui "DUTU"

blogul lui „DUTU”

 

UN CANTEC TRIST …

*Recitata in felul poezilor de jale (dutu)
Dintr-al cotidianului decor,
Pe scena existentelor reale,
Desprind imagini si ma infior…

Cind coarda inimii , vibrind usor,
I-mi cinta trist despre biserici goale.
Un cintec trist pe-al vietii portative
Despre o realitate dureroasa,
In care bancile din lemn masiv
Implora ,intr-un murmur rugativ,
Intoarcerea copiilor acasa.
Ne inaltam zidirile spre nori
In zbor vioi de unghiuri indraznete,
Le mobilam,le-mpodobim cu flori
Si –apoi le vizitam,,de sarbatori’’-
Dar n-avem timp nici sa ne dam binete.
E trist , e dureros , e poate crud,
Dar e adevarat,ele exista
Si-n est si-n vest,dar si in nord si-n sud.
Si cintecul continuu il aud,
Ca-n inimsi in auz persista.
I-mi plec genunchi haideti toti cu mine,
Sa inaltam al rugii cor,
Caci e audienta-n slavi divine;
Pentru biserici vii, biserici pline,
Sa ne rugam acum staruitor.
,, De sarbatori’’ sa fie-o sarbatoare
Continua,pe un altar arzind,.
Si coarda inimii sa cinte tare,
Ca de biserici neincapatoare
Sa scriu un cintec nou,cit mai curind.

Un cantec nou dar nu un cantec trist

*Ce este oboseala pentru
trup, este tristetea pentru suflet.

~sprelumina~

(dutu)

APRINDE,DOAMNE,FOCUL SFANT

Aprinde, Doamne, focul sfânt

Aprinde Doamne, focul sfânt pe-altarul vieţii mele
Primeşte arderea de tot întinsă pe nuiele.
În inima şi-n dorul meu, şi-n toat-a mea fiinţă,…

Vreau Duhul Tău să-l simt mereu că-Şi face locuinţă.
Nu sunt decât un vreasc uscat când nu Te am pe Tine,
Aprinde, Doamne, focul sfânt, şi pune viaţă-n mine.
Un far luminător să fiu, şi-n mâna Ta, făclie,
Aprinde, Doamne, viaţa mea, ca rugul în pustie.

Prea mult pământ am adunat în sacii de pierzare
Că nu mai pot să-adun nici har, nici binecuvântare.
Isuse, arde-n mine tot ce-i zgură şi mândrie,
Şi să rămână dragostea şi sfânta-Ţi bucurie.

Am tot zidit dar fără rost, nimic nu stă-n picioare,
Căci am zidit cu trestie şi fân fără valoare,
Să ardă-n mine tot ce nu-s comori adevărate,
Şi să rămână aurul nădejdilor curate.

E totul deja pregătit, dar nu e foc pe-altare,
Şi jarul nu vreau să mi-l iau din lumea de pierzare.
O, Duh Preasfânt, primeşte-mă ca jertfă sfântă, vie,
Adu în mine foc din cer, de har şi de tărie.

Pe-un vârf de munte, pe Carmel, aştept şi azi trezirea,
Văpăi şi mistuiri cereşti să ardă putrezirea;
Şi să se vadă-n mine-un foc al dragostei divine,
Că-am fost cu Tine răstignit şi că trăiesc prin Tine.

~sprelumina~

(dutu)